"Nu mai am nici o dilemă pentru că am obosit să mă mir" spune Lucian Mindruta in De ce nu mai am nici o dilemă.
Il citesc de mult si i-am apreciat intotdeauna curiozitatea si chiar naivitatea pe care crede ca a pierdut-o.
"Ce-am mai pierdut de cînd scriu la Dilema? Sentimentul că poţi face ceva."
Dilema mai exista si mai sintem destui cei pe care ne bucura. Lucian a avut si el o contributie la asta si, chiar daca n-ar fi facut nimic altceva in ultimii 10 ani, asta nu-i putin lucru.
Avem cu totii carti pe care n-am apucat sa le citim pentru ca eram ocupati sa ne facem o cariera sau sa crestem copii. Frustrarea timpului pierdut cu fleacuri o avem si pe asta multi. Pastrind proportiile, ma intreb si eu de multe ori ce rost are sa mai scriu.
E mare lucru sa reusesti sa te autoanalizezi si sa-ti faci contabilitatea la 40 de ani, cind teoretic mai ai o jumatate de viata in fata si mai poti face multe.
Sper din tot sufletul sa mai citesc multe din dilemele lui Lucian Mindruta in Dilema.
Cred c-am mai postat poezia asta pe site dar imi place prea mult:
Contabilitate
Marin Sorescu
Vine o vreme
Când trebuie să tragem sub noi
O linie neagră
Şi să facem socoteala.
Câteva momente când era să fim fericiţi,
Câteva momente când era să fim frumoşi,
Câteva momente când era să fim geniali.
Ne-am întâlnit de câteva ori
Cu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape
(Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?)
Toate acestea fac un viitor luminos-
Pe care l-am trăit.
O femeie pe care am iubit-o
Şi cu aceeaşi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere
A căror înţelepciune am eliminat-o treptat.
Şi, în sfârşit, o soartă
Şi cu încă o soartă (de unde-o mai fi ieşit?)
Fac două (Scriem una şi ţinem una,
Poate, cine ştie, există şi viaţă de apoi).
09 iunie 2009
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)

0 comments:
Trimiteţi un comentariu